Până în 1918, Turnu Severin va fi poarta occidentală a României.

După 1900, industria și capitalul severinean continuă să se diversifice într-un ritm accelerat. Camera de Comerț și Industrie este înregistrată în 1902 și în același an este înregistrată și Fabrica de bomboane “Mercur”.

Tot în 1902 este inaugurată Fabrica de mezeluri “James O’Mara”, ale cărei produse sunt deja prezente pe piața londoneză încă din 1903.

După Banca “Mehedinți”, fondată în 1899, apare Banca “Severinului” 1904, urmată de “Banca Comercială” în 1908.

În 1906 este înregistrată Fabrica de tăbăcărie a fraților Damianoff, care între 19131914, producea 100 tone talpă și 20 tone toval (piele de vacă sau de vițel, tăbăcită cu substanțe vegetale, din care se confecționează încălțăminte rezistentă).

Tot în 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela “cucerirea și civilizarea Daciei de câtre romani”, cum se spunea în spiritul latinității începutului de veac, este ridicat în Parcul Central “Tudor Vladimirescu” (început în 1889 și inaugurat în 1900), Monumentul Împăratului Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici.

În 1912, în clădirea internat a Liceului “Traian”, sub direcția lui Alexandru Bărcăcilă, este înființat “Muzeul Istoric al Liceului Traian”, care ulterior va deveni Muzeul Regiunii “Porților de Fier”. O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a orașului. Pănâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile orașului, apoi de la puțurile forate în Piața “Radu Negru”, puțuri alimentate cu motoare acționate eolian. În 1906, orașul numără 3.119 case, 62 de străzi și o populație de 23.769 locuitori. Vila “Evelyn”, în stil elvețian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa “Sabethay” (azi Muzeul de Artă), sau Casa “Vlahos”, sunt căteva din construcțiile reprezentative ale bunăstării severinene din “Belle Époque”.

Între anii 19051907, în Grădina Publică a orașului, se construiește Uzina Electrică, echipată cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120 CP fiecare, iar între 19071910 este edificată Baia Comunală, Severinul fiind printre puținele orașe care la acea dată dispunea de o asemenea facilitate. Tot în 1907 este desăvărșită acoperirea cu pietre cubice de bazalt a bulevardului Carol I, începută în 1892 și a “Străzii Mari” (Strada Traian).

n 1910, simbol al solidității capitalului financiar severinean, este înființată Banca Populară „Dunărea” (până în 1949).

În octombrie 1910, în prezența prim-ministrului Ion Brătianu, însoțit de miniștrii Alexandru C. Constantinescu și V.G. Morțun, sunt puse pietrele fundamentale care inaugurează lucrările la Fabrica de apă și concomitent, la Castelul de apă, alimentarea făcându-se direct din Dunăre.

Edificii emblematice în arhitectura orașului, Castelul de apă (19101913) este realizat dupa proiectul inginerului Elie Radu, iar hala “Radu-Negru” (19041906), monument arhitectural reprezentativ al comerțului severinean, este zidită după planurile arhitectului C. I. Gabrielescu.

9 oct 2010 112La 3 noiembrie 1909 se pune piatra de temelie a Palatului Culturii (Teatrul), care va fi ridicat după planul arhitectului Grigore Cerchez. Până în 1911apar Fabrica de gheață, Fabrica de tuburi din ciment, trei Fabrici de săpun, o Fabrică de lumânări și două Fabrici de cărămizi.

În 1911, începe maxima dezvoltare a Severinului, care ține până în anul 1915, perioadă în care “comuna” Turnu-Severin este electrificată, pavată, alimentată cu apă la standarde europene și canalizată. Tot în 1911 se fac demersuri pentru introducerea iluminatului electric, având în acest sens o primă propunere de la frații Schmidt de la Topleț (40 km depărtare de Turnu Severin), care aveau sursă prin cădere de apă, dar planul nu este acceptat. Începe zidirea Palatului Cultural “Teodor Costescu” 1912. Tot în 1912 este desăvărșit în stil englezesc Parcul Rozelor și inaugurat Aerodromul. La 1 august 1912 este dat în exploatare circuitul special telefonic dintre Turnu Severin-Vârciorova-Orșova, asigurând legăturile telefonice cu Austro-Ungaria. Industria morăritului și panificației a fost printre cele mai prospere din orașul Turnu-Severin. În 1914 funcționau în Turnu-Severin morile “Graf”, “Sabetay”, “Schwarz” și “Moara de foc”, fiecare cu fabrică de pâine. Până în 1914 sunt desăvârșite canalizarea (începută în 1892) asfaltarea și pietruirea completă a tuturor străzilor, inclusiv cele din suburbii. Cea mai mare parte a străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se “nemțește”. În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării: “Principele Carol”, “Giurgiu”, “Călărași”, “Domnul Tudor”. În 1915 este înregistrată Fabrica de Produse Zaharoase “Cerna”. Tot în 1915 este înființată Căpitănia Portului (până în 1990). Dunărea este și rămâne inima de care este legată existența Severinului. Eugène Pittard (18671962), antropolog elvețian de origini genoveze, vizitând Severinul în ajunul Primului Război Mondial, scrie următoarele: “După Verciorova, Turnu-Severin, așezat într-un amfiteatru, prezintă clocotul unui comerț fluvial intens al cărui echivalent nu-l găsești decât departe, sus, în amontele fluviului”.

627x0646x4041917_-_regele_ferdinand_si_regina_maria_decorand_militarii_care_au_luptat_la_marasesti_august_1917291563740341f0f74ad47abf9e7a1b11-7915606-400_400custom-133

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s