Portul popular reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor, pe baza lui realizându-se numeroase cercetări: geneza istorică şi etapele principale de evoluţie, formele contemporane şi aria de răspândire, originalitatea sa în raport cu portul altor popoare, contribuţia lui în procesul de geneză al unui popor. Nu sunt un specialist ,, cu școală,, în portul popular sau în tradiții. Sunt doar un om , care printr-o întâmplare fericită, probabil una dintre cele mai importante din viața mea, am avut norocul cumva să fac un drum  ipotetic spre mine, să bântui printre munți și printre arbori și așa să mi regăsesc rădăcinile. Iubesc portul popular și toate semnele cusute cu mare migală care alcătuiesc costumul românesc. Nu am pretenția că știu toate semnele, nici de pe costume, nici de pe celebrele lăzi de zestre mehedințene, știu doar că vibrez la fiecare ,,doină,, la fiecare vers, și la orice semn care spune istoria mea, sau a noastră. Pun preț mare pe fiecare rapsod, pe pământul acesta, poate ignorat pe nedrept, pe iarba din poienițe, și piatra oricărui izvor. Mai știu că atunci când văd Dunărea sunt ,,acasă,, ,o ,,casă,, și ea neprețuită, chiar dacă, strămoșii mei nu au pictat ,,Palatul Dogilor,, și nici n-au descoperit că pământul e rotund și se mișcă. De fapt și de drept, nu prea știm ce au inventat aceștia și am cam uitat de moștenirea noastră, sau și mai rău ni se pare cumva cam,, sărăcuță,,și neamurile cam  prost crescute.

De -a lungul timpului, portul popular fie a fost ignorat, și pentru că e greu să intri în competiție cu celebre brand-uri de modă, intens mediatizate. Dispuse să investească sume imense pentru publicitate. Plus legendele din jurul brandului respectiv, ,,modelling-ul,,care aduce faimă și bani. Chiar oamenii care trăiesc în mediul rural nu mai folosesc veștminte populare. Asta și da

torită faptului că nu sunt ușor de realizat, și poate că e vorba despre comoditate. Oricum cred că ni s-ar părea tuturor interesant să mergem într-un sat, într-o zi obișnuită și să vedem oamenii îmbrăcați în costume populare. Asta se întâmplă în nordul Mehedințiului,  se poartă straiele tradiționale și în zi de lucru.

Straiele populare sunt folosite doar pentru evenimente importante : la biserică și la sărbători. Acest lucru arată viziunea oamenilor din comunitățile rurale, lucrurile definitorii, și cu adevărat însemnate pentru acestea au doar un singur veștmânt-și  acela este costumul popular.

Costumul popular  are ca piesă de bază cămaşa lungă, de culoare albă.  De la naştere şi până la moarte, cămaşa îl însoţeşte pe ţăran la muncile câmpului şi la sărbători. Ea îndeplinşte, de asemenea, rolul de marcă socială, în cadrul societătii rurale.

Există o cămaşă a duminicilor, a sărbătorilor de peste an, a Paştelui şi Crăciunului, cămaşa fecioarei şi a văduvei, a nunţilor, a naşterii şi a botezului, a datinilor şi obiceiurilor, cămaşa morţii.

Pentru ţăranul român, naşterea, nunta şi înmormântarea erau evenimentele cele mai importante, fiind tratate în conformitate cu indicaţiile şi interdicţiile moştenite prin tradiţie.

În Mehedinţi, era obligatoriu ca mireasa şi naşa să poarte vâlnicul roşu, cu care se şi înmormântau.

Cămaşa mamei era brodată cu semnul crucii, iar în timpul naşterii, în tivul cămăşii erau cusute talismane- usturoi sau busuioc. Cămaşa lăuzei trebuia brodată cu cruci roşii în dreptul sânilor pentru a proteja simbolic laptele. Scutecele şi cămaşa pruncului erau croite din cămaşa de mire a tatălui, pentru a-l proteja de duhurile rele cu forţa tatălui.

Înmormântarea a fost însoţită dintotdeauna de o serie de practici şi credinţe. În acest context apare şi piesa vestimentară, cămaşa mortului. Croită ca un sac, cămaşa era prevăzută cu patru orificii sub formă de cruce, cu care era îmbrăcat defunctul pentru a nu se transforma în strigoi.

Sărbătorile de peste an impun o serie de semne şi simboluri, care implică vestimentaţia. De exemplu, cămaşa de Drăgaică, purtată în cadrul unui rit agrar numit „Sânzienele”, era cea mai frumoasă dintre cămăşile de zestre, ale celei mai mândre şi mai harnice fete, cea care era aleasă Drăgaica.

În spaţiul mioritic costumul popular românesc îşi găseşte rădăcinile în portul strămoşilor noştri traci, geţi şi daci fiind supus unei continue evoluţii, dar şi-a păstrat nealterate caracteristicile esenţiale: unitatea şi continuitatea sa. Portul popular reprezintă o recapitulare simbolică a întregii mitologii şi cosmogonii de început.Tainele meşteşugului de a confecţiona îmbrăcămintea – nu se învăţau din cărţi – ci de la femeile satului. Se transmiteau din generaţie în generaţie – de la mamă la fiică.

În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Si mă mântuieşte, Mântuitorul meu”. Aşadar – costumul popular era taina sufletului femeii – slavă a întregii familii.

sursa: historia.ro

Important este ceea ce se întâmplă azi , și ce viitor va avea costumul popular. Și cred, că semnele timpului sunt bune. Tinerii se căsătoresc așa, cum exista tradiția odată, în costum popular. Mâinile femeilor pricepute care fac minuni, ,,domnițele cu altițe,, care păstrează și promovează costumul popular și tradițiile, solistele și soliștii, instrumentiștii care cântă muzică populară și îmbracă cu bucurie straiele românești, domnul Ion Dumitrașcu de la Ludu, Ponoare, Mehedinți,care adună comori din lăzile de zestre domnul Cornel Boteanu care prin scrierile sale nu lasă să se piardă rădăcinile și atâția lții, mă fac să cred că semnele sunt bune, și viitorul vine și îmbrăcat în straie tradiționale.!!20120101_02165731949556_2124524947574259_1163568161597947904_o

ac-si-ata-1-1200x2133_c

IMG_20170211_165650_913.jpgIMG_20160515_194246.jpg

18814258_760222050819903_5489239327155863082_n.jpg17634444_1514060398604508_3969761044540987385_n.jpg

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s