TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE RUSALII

În data de 4 iunie, creştin-ortodocşii sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile, una dintre cele mai importante sărbători creştine. Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor şi Duminică mare, este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţie a lui Dumnezeu. Ea cade mereu la 10 zile după Înălţare sau la 50 de zile după Paşti.

Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se sărbătorește diferit, în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile. În tradiția românească se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Căluș”.

sâmbătă, înainte de Rusalii, după slujba Parastasului, credincioşii împart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiţi în Domnul. Acum se dau de pomană străchini noi cu mâncare. Aceste vase româneşti din lut (materia potrivită pentru vasele de pomenire) se mai numesc şi “moşoaice”, de la numele colectiv de “moşi”, dat tututor celor adormiţi.

În bătrâni se spune că, dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. Spre deosebire de strigoii le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respectă zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor.

Există foarte multe poezii și cântece închinate acestei mari sărbători, cele mai multe din tradiția creștin ortodoxă dar există așa cum vedeți mai jos poezii care au ca temă sau pomenesc Sărbătoarea Rusaliilor, scrise de poeți de referință ai neamului românesc.images20160619_11082820160619_11440520160619_11063120160619_11034020160619_113747.jpg

Poezie și muzică creștină

Duhul Sfânt de la Rusalii
Tu sa-L torni peste noi,
Scut sa fie si-aparare
Totdeauna-n nevoi!

Duhul Tau Sfânt, o, Doamne bun,
Noi Te rugam revarsa-acum;
Cum stam plecati si ne rugam
Sa Te servim noi cât traim!

Ca o ploaie fa sa cada
Duhul Sfânt cel prezis;
Limbi de foc fa sa se vada
Dupa cum ne-ai promis.

Al Ta Duh unde domneste
Din belsug revarsat;
Bucuria mereu creste,
Al Lui har e bogat

  În ziua cinzecimii ucenicii,
Au revenit cu totii in IERUSALIM
Era chiar sarbatoarea de Rusalii,
Pe care o poruncise ELOHIM…

Ei asteptau caci Domnul le promise
Pe Duhul Sfant ceresc Mangaietor,
Iar ruga lor spre cer se inaltase.
Sa le trimita Domnul ajutor.

Erau uimiti de cele intamplate
Si bucurosi caci Domnul a-nviat
Iar bucuria s-a schimbat in intristare,
Vazandu-l cum la cer s-a inaltat.

In norul alb ,ce Il acoperise
Iar ei cu ochii catre cer privind,
Dar a venit un inger ce le-adeverise,
Caci in acelas fel Il vor vedea venind.

Erau nedumeriti,dar nu trecuse mult
Doar zece zile …grele de asteptare
Si deodata-un vuiet si un vajait de vant
Le-a daruit la toti incurajare.

Caci niste limbi de foc au fost trimise
Era ceva nemaivazut…nepamantean,
Caci spaima…frica toata disparuse
Si au primit curaj si sfant elan.

Caci Duhul Sfant era-mpartit la fiecare
Si le-a umplut si inima si gandul,
Vorbind in limbile doar de straini stiute
Multimilor de oameni ce-ascultau Cuvantul…

Asa s-a-nfaptuit marea trezire,
Si vestea mantuirii lui CRISTOS,
Cand Petru ,un pescar,le da de stire,
Caci Domnul lor era insusi CRISTOS.

Era Cel Profetit…ACEL din vesnicie,
Era chiar MESIA din cer venit,
Era chiar FIUL Dumnezeului Cel Mare
Era chiar EL…iar voi L-ati rastignit.

Sa stie bine toata casa lui Israel
Ca Dumnezeu a facut Domn pe acest ISUS,
Voi nu stiati ca-n moartea LUI este salvarea,
Si drumul spre  Imparatia cea de sus.

Mai adu, Doamne-o ploaie timpurie
Si Duhul Tau de foc lasa-l in noi,
Ca sa putem si noi sa dam de stire
Caci in curand veni-vei iar la noi.

Adu trezirea cea de la Rusalii,
Sa-nflacarezi pe tineri ,pe batrani,pe noi,
Sa te-asteptam si noi ca ucenicii,
Cand vei veni in Slava TA pe nori…amin

Lemn sfânt

În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.

Pe acest lemn ce-aş vrea să curăţ, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful – rouă, rănile – tămâie?
– Sfânt alterat, neutru, nepereche.

poezie de din Joc secund (1930)

Cântec de vecernie

Pelerinul pe cale, e-hei!…
Să mă-mpace cu “azi” şi cu tine,
Corăbii mânate de-ahei
Plutesc, se preumblă prin mine.

Ora îşi mână secundele,
Roza de vânturi le scutură
Înspre galaxiile, multele,
Sunete verzi ce mă flutură.

Cenuşa din vatră se-aprinde,
Vasul de lut scânteiază
Pregătind o cină cuminte
Prelungind un soare de-amiază.

Turme coboară pe uliţi
Şi clopot anunţă vecernii,
Raze ţâşnesc precum suliţi
Pe valea de vise a Cernii.

Destinul cu tine începe
Doar dragostea-l poate cunoaşte.
Va trebui să revii
De Florii, de Rusalii, de Paşte.

poezie de

Boierul

Pe-o culme, lângă-un iezer, durează-o mănăstire
Boierul… Mult bătrân e: dinţi nu mai are-n gură,
Posteşte, se grijeşte, bârfeşte şi strâmb jură,
Stă cuvios în strană şi zice din psaltire.

E mic de stat, făţarnic, semeţ şi crud din fire,
Viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-e sură,
Cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură,
Despoaie şi ucide în setea-i de hrăpire.

De neam e Basarabă, şi rudă cu Voievodul,
De bogăţii e putred şi-l blastămă norodul,
Dar, la Stambul, îl sapă Cislar-Aga harapul.

Şi tocmai de Rusalii, când plin de veselie
Aşteaptă să-i sosească fermanul de domnie
Îl prind cu pâri ascunse şi-armaşu-i taie capul.

poezie de

RUSALII

A coborât un foc fierbinte
pe fiecare nou creştin
de ziua Cincizecimii Sfinte
când S-a vărsat Duhul divin.

Şi s-a cutremurat şi locul
acela unde se rugau
creştinii cei dintâi, când focul
şi vuietul îi aprindeau.

Vorbirile în limbi străine,
glossolalia lui Isus,
poeme dragi din zări senine
cum de când lumea nu s-au spus.

Îi asculta norodu-afară
uimit sau batjocoritor,
în ceasul roadelor de vară
şi de rusalian decor.

Se exersau cu-nţelepciune
divine daruri şi puteri.
Şi-acestea doar puteau s-adune
şi lacrimi grele şi dureri.

Vorbeau apostoli plini de Duhul,
vestind pe Mesia cel viu.
Părea că fierbe-ntreg văzduhul
ca râurile în pustiu.

Şi oameni strânşi la sărbătoare,
de dorul după Rusalim,
îi ascultau plini de ardoare,
sorbind mesajul cel sublim.

Şi fiecare-n a lui limbă
şi poate chiar şi-n dialect
văzu cum Domnul nu Se schimbă
ci este bun, milos, perfect.

Deodată Petru se ridică
ca martor viu pentru Cristos
şi fără nici un fel de frică
chemă poporul cel de jos.

El tălmăceşte revărsarea
promisă şi de Ioel
şi cum aceasta e lucrarea
Eternului Emanuel,

Cel care-a suferit pe cruce
pentru noi toţi cei vinovaţi.
Şi de-L primim azi la răscruce,
prin Duhul slavei suntem fraţi.

G.P

Advertisements

3 thoughts on “TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE RUSALII

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s