Sărbători câmpenești

https://pogaciblog.wordpress.com/2016/10/04/sarbatori-campenesti

Sărbători câmpenești  în vetrele satelor mehedințene

 

Lumea țăranului român este foarte diferită față lumea  obisnuită, aceea pe care o cunoaștem cu toții,  de asfaltul și monotonia mai mult sau mai puțin comodă a traiului orășenesc, cu plusurile și minusurile sale .

Potecuța ce duce spre izvor răcoarea și farmecul codrilor verzi, poienițele cu flori sau strălucirea aparte a cerului înstelat văzut ,, de la țară,, sunt fabuloase , dar sunt puțini cei care doresc cu adevărat să le admire zilnic, dacă acest lucru presupune rezidența la sat. Chiar dacă din punctul de vedere al infrastructurii, al condițiilor de trai multe dintre localitățile rurale s-au emancipat și se ,, orășănizează,,.

Lumea țăranului  a fost întotdeauna și a mai rămas atât cât se poate, bogată în obiceiuri și tradiții.

 Pentru cei care privesc oarecum din exterior, manifestările folclorice  creează tot felul de sentimente,  pentru o parte par fabuloase,   pentru alții sunt de neînțeles sau nu înseamnă nimic,  decât poate un stil muzical față de care nu rezonează,  și drept urmare nu e agreeat.

Cei care le cunosc însă însemnătatea știu că obiceiurile și tradițiile ascund înțelesuri profunde,  despre relațiile interumane,  despre viața comunității, despre relația oamenilor cu tot ceea ce îi înconjoară, cu cerul și pământul,  cu Divinitatea. Manifestările folclorice , din Mehedinți și din alte zone ale țării reprezintă importanța  dată,  sau pe care au încercat oamenii din zona rurală, ,,vechea sau adevărata Românie, cea din ,,răstimp,,veșnică,, să o acorde anumitor momente sau întâmplări din viața lor.

Obiceiurile populare românești se exprimă prin muzică, coregrafie, gestică  sau mimică.

Sunt cu adevărat fapte culturale, și sunt complexe,  menirea lor fiind aceea de a le modela caracterul, de a le organiza viața,  și nu în ultimul rând de a marca trecerea oamenilor de la sat , acolo unde ,, s-a născut veșnicia,,prin lume.

Obiceiurile de peste an care marchează diverse evenimente sunt  ciclice, legate de sărbătorile religioase, de agricultură care se referă la viața colectivă a satului sunt poate cele mai interesante pentru orășeni.

O categorie specială o reprezintă nedeile, sărbători extraordinare ale românilor, despre care Mircea Eliade spunea , ,,nu e vorba despre o formă care supraviețuiește pur și simplu, ci de o idee sau de un ritual care rămâne deasupra istoriei. Nu supraviețuiește o generație sau două, ci stă deasupra timpului: ca o normă etern valabilă, ca un Principiu, ca un Simbol”.

Pentru  Romulus Vulcănescu  nedeile ar simboliza „urcări pe munte pentru contact direct cu Cerul, precum si oficierea de rugăciuni”. Nedeile sunt sărbători ale comunității unde cântecul popular, dansurile, costumele populare,  reprezintă ,,vedetele,,  .

Centrul Cultural ,,Nichita  Stănescu,, sprijină organizarea de astfel de manifestări în județul Mehedinți,  sau este chiar organizator  de evenimente etnofolclorice  care au drept scop conservarea și perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor populare românești.

Având în vedere faptul că societatea rurală tinde să devină una consumistă asemănătoare celei de la orașe, plus declinul demografic fac ca tradițiile și obiceiurile populare să se piardă, să nu se mai practice.

Sunt tradiții și obiceiuri populare care se mai regăsesc doar la festivități sau c

SÂRBĂTOAREA  FLORILOR DE TEI ÎN COMUNA GRECI

Comuna Greci din județul Mehedinți tradițional celebra  în Pădurea Bîltane, ,,florile de tei,, un prilej foarte bun pentru ca locuitorii din satele care aparțin de această comună să se întâlnească,  să ,,socializeze,, într-un cadru natural parfumat cu flori de tei.

Vreme de peste zece ani tradiția a fost întreruptă,  florile de tei au fost uitate ca și efervescența folclorică construită în jurul lor, astfel că oamenii din zonă, una destul de săracă nu au mai avut ocazia de a fi împreună, de a se conecta la viața colectivă a satului.

Centrul Cultural ,, Nichita Stănescu,,, Consiliul Județean Mehedinți au reluat tradiția, și pentru prima dată după zece ani,  în luna iulie  au organizat a sărbătoare având și sprijinul  Primăriei și Consiliului Local al comunei Greci.

Ansamblul Profesionist ,,Danubius,,, orchestra, dansatorii , soliștii vocali și instrumentali au oferit un spectacol extraordinar  tuturor celor care au dorit să sărbătorească ,, florile de tei,,.

FESTIVALUL NAȚIONAL DE FOLCLOR ,, PONOARE, PONOARE,,

În fiecare în, în nordul Mehedințiului, într-un peisaj de poveste aproape de Podul lui Dumnezeu, în comuna Ponoarele este mare sărbătoare. Are loc festivalul ,, Ponoare, Ponoare,, renumit în Mehedinți, și nu numai dacă luăm în considerare că din zona de nord  au plecat mari soliști de muzică populară, care au concertat pe scene mari din lumea întreagă.

Este o sărbătoare a Munților Mehedinți,  și are o componentă  foarte importantă,  aceea de concurs de interpretare pentru tinerii care iubesc folclorul și obiceiurile populare. Un premiu obținut la acest festival constituie o garanție de consacrare.  Festivalul ,, Ponoare, Ponoare,, este susținut de Centrul Cultural ,, Nichita Stănescu,, logistic și financiar. Ca și Festivalul ,, Munte, Munte, Brad Frumos,, care are loc anual la Baia de Aramă de altfel.

Juriul Festivalului întotdeauna a fost alcătuit din specialiști de înaltă ținută, precum Emilia Mihăilescu, manager al Centrului Cultural,, Nichita Stănescu,,, profesorul Cornel Boteanu,  cunoscut etnolog,  cel care a adus la lumină comorile tăinuite ale folclorului mehedințean, profesorul Eleodor Popescu pentru care ,, cultura,, tradițiile, obiceiurile aproape că nu mai au ,,secrete,,, sau ,, crizantema de aur,,profesorul de canto, Doina Durdan, de două ori câștigătoare a Marelui Trofeu, la Festivalul de Romanțe, de la Tîrgoviște.

FESTIVALUL ,, PLAIUL CLOȘANILOR,, LA  BALA

Plaiul Cloșanilor înseamnă o zonă absolut unică, în județul Mehedinți și nu numai.

Are   cele mai multe peșteri, unele nedescoperite sau necercetate.

De Plaiul Cloșanilor se leagă poveștile cu haiduci, cu ulcele pline cu bani de aur sau de argint care așteaptă încă să fie descoperite, și bogate tradiții populare.

Un țărâm mitic care cuprinde Glogova, Bala , orașul Baia de Aramă, Balta, Cireșu, Godeanu,, Izverna,Obîrșia Cloșani, Podeni și Ponoarele.

Muntele mitic care după zicerea localnicilor ,,geme de aur,,, le –a modelat viața și comportamentul muntenilor, poate că aurul din munte așteaptă stăpânul dar există foarte mult ,,aur,, în tradiții și obiceiuri, care se cerne și se pierde, dacă nu se găsesc acele personalități dedicate, care să-l păstreze cu mare grijă în lada de zestre alături de cele mai scumpe odoare.

De Sfântul Ilie, în 20 iulie e mare nedee la Bala, așa că data respectivă a fost stabilită ca fiind potrivită  și pentru Festivalul ,,Plaiul Cloșanilor,,, când se întorc acasă, fii satului și toată răsuflarea se veselește.

Și aici Centrul Cultural ,, Nichita Stănescu,, organizează sărbătoarea, alături de admistrația locală și cea județeană, Ansamblul Profesionist ,, Danubius,,, soliștii, dansatorii asigură voia bună .  O particularitate a locului este ,,hora de pomană,, care are un ritual special. Nici unde în Mehedinți, chiar dacă , în zona de munte există acest obicei al,, horii de pomană,, nu am văzut așa o cerere pentru hora asta  specială. Ritualul este impresionant mai ales pentru cei din exterior, care nu sunt obișnuiți cu lumea satului, imaginea a unei  mări  de oameni, prinși în horă cu lumânări aprinse, iar în mijloc  cei care ,,dau hora de pomană,, coșuri pline de colaci , luminițe și batiste care se ,,impart,, dansatorilor, este fabuloasă.

FESTIVALUL SMOCHINELOR LA SVINIȚA

Clisura Dunării este o lume magică, iar județul Mehedinți este un loc binecuvântat de Dumnezeu,  feeric cu frumuseți aproape nemaiîntâlnite: nordul județului cu toate minunățiile sale, peșteri precum Topolnița dar și altele abia descoperite, poienile  Cernei de Sus și vestitele ,, beletine,,, câmpurile cu lapiezuri, Podul lui Dumnezeu sau Cornetul, vârful de munte atât de popular în cântecele ,, marilor doamne,, ale folclorului mehedințean și sudul , la Dunăre acolo unde Decebal, zidit în stâncă în Golful Mraconia străjuie hotarele vechii Dacii. Unde Dunărea creează cel mai frumos defileu, care rivalizează cu toate ,, frumusețile,, arhicunoscute ale lumii. De Cazanele Dunării și de locurile mitice ale Defileului Dunării, de Clisura Dunării sunt puține persoane care nu au auzit, nu au vazut imagini, și mai puține sunt persoanele care ajunse odată în Clisură, să nu se îndrăgostească iremediabil și să nu se întoarcă mereu și mereu , ca la o veche, nouă și statornică dragoste.

Svinița este un loc aparte în Clisura Dunării. Legendele spun că aici, Hercules, semizeul grec după ce a prins puteri îmbăindu-se în apele de la Herculane, a ucis faimoasa Hydră,  balaurul cu opt capete de la Lerna,  în Valea Roșie din comuna Svinița. aici i-ar fi retezat ultima căpățână și tot aici ar fi trăit mai departe ca Iorgu Iorgovan.

Avuția svinițenilor înseamnă smochinii, care în Clisura Dunării sunt precum prunii din nordul Mehedințiului- se obțin producții mari, țuica de smochine rivalizează cu aceea de ,, șureașă,, sau de prune, care se face în Munții Mehedințiului. Dulceața de smochine de la Svinița este ca și celebrul magiun de Topoloveni marcă înregistrată, ,,brand,, al României.

Smochinul este și ,,eroul,, unui festival care are loc de obicei, la mijlocul lunii august, când smochinele sunt coapte, o parte deja s-au recoltat și s-a pregătit țuica, iar o parte rămâne pentru alte ,,finețuri cuștaif,, desigur dulceața.

Centrul Cultural ,, Nichita Stănescu,, sprijină organizarea festivalului financiar în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Svinița.

Acestea sunt doar o parte din nedeile, din serbările câmpenești care se întâmplă în județul Mehedinți.

Mai sunt manifestări populare cu spectacole de folclor oferite de Ansamblul Profesionist,, Danubius,,,majoritatea fiind sprijinite de către Centrul Cultural ,, Nichita Stănescu,, unele foarte foarte cunoscute, și care au devenit un adevărat brand turistic pentru localitățile unde acestea se întâmplă.

De exemplu în ținutul olarilor, la Șișești an de an are loc un festival denumit ,,Oale și Sarmale,,tot cu sprijinul Centrului Cultural, la Podeni are loc ,, Festivalul Peșterii Topolnița,,, la Baia de Aramă, Festivalul Național de Folclor,, Munte, Munte Brad Frumos,,, practic în toate satele mehedințene, o dată sau de mai multe ori pe an, sunt organizate sărbători populare, în care oamenii se veselesc, se întâlnesc, vorbesc și pun țara la cale. Și cel mai important se conectează la ,, veșnicia,, satului , la ,, vatra,, străbună iar tradițiile populare, obiceiurile zestrea noastră ca ființe și ca neam rămân nepieritoare.

Gabriela PogaciIMG_20160515_193522.jpgimg_20160701_200938

Advertisements

2 thoughts on “Sărbători câmpenești

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s